Julio Iglesias, jefuit in Venezuela

Cand Julio si nepotul sau au revenit dupa concert in camera de hotel au constatat ca lipsesc 1.600 de dolari, trei iPad-uri si un geamantan in care se aflau aparate de fotografiat, un computer si documente personale, informeaza Agerpres. Politia a audiat personalul hotelului si in prezent examineaza camerele de luat vederi pentru a stabili imprejurarile in care s-a comis jaful. Julio Iglesias a oferit doua concerte in Venezuela, in cadrul turneului de promovare a ultimului sau album „1”. Cunoscutul cantaret spaniol Julio Iglesias a fost jefuit in timpul unui recent concert sustinut in Venezuela.

Anunțuri
De rusanescutraian

Maidanezii din România au băgat frica în spanioli. Microbiştii iberici, care vin la finala Europa League, se tem că vor fi atacaţi de câini

Jurnaliştii de la Eurosport, ediţia spaniolă, spun că microbiştii iberici, care vin la finala Europa League, se tem că vor fi atacaţi de câinii fără stăpân. Însă, contrar situaţiilor anterioare, pe traseul aeroport- stadion nu vezi nici picior de câine comunitar.

De la Aeroport pănă la Stadionul Naţional Arena suporterii vor face aproximativ 40 de minute. Iar dacă ar fi să ne luăm după ceea ce scrie presa internaţională, ar trebui ca pe traseu să ne lovim de haitele de câini fără stăpâni. Realitatea este însă diferită.

Mulţi dintre suporteri vor profita de prezenţa la meci pentru a vizita Bucureştiul. E drep că maidanezi există pe străzile Capitalei, însă spre norocul suporterilor, căldura i-a gonit la umbră sau la periferia oraşului.

Bucureştenii, cei care împart zi de zi Capitala cu maidanezii, au părerile împărţite atunci când vine vorba de teama străinilor.

Cu sau fără maidanezi spaniolii au toate motivele să vină în Bucureşti. Şi asta pentru că Finala Ligii Europa se va disputa între Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, ambele din Peninsula Iberică.

De rusanescutraian

Social astăzi, 12:26

Toţi mâncăm produse modificate genetic astăzi, chiar dacă ştim sau nu ştim, iar 90% din producţia de soia din lume este modificată genetic, a declarat ministrul demis al Agriculturii, Stelian Fuia. citeşte tot++

De rusanescutraian

Boc: PDL nu va vota Guvernul Ponta deoarece nu poate vota un guvern penal, plin de incompatibili

Politic astăzi, 13:19

Preşedintele democrat-liberal Emil Boc a declarat, duminică, la lansarea candidaţilor la alegerile locale, că PDL nu va vota Guvernul Ponta deoarece nu poate să voteze „un guvern penal, plin de incompatibili”. citeşte tot

De rusanescutraian

Suporterii care vor veni la Finala UEFA vor fi conduşi de la aeroport pe trasee diferite

Social astăzi, 13:25

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că suporterii care vor veni în România pentru Finala UEFA Europa League vor fi conduşi de la aeroport pe trasee diferite şi că autorităţile au luat toate măsurile, astfel încât nu are emoţii şi îşi doreşte un spectacol fotbalistic. citeşte tot++

De rusanescutraian

Stiri de ultima ora si ultimele stiri – stiri online – Actualizat: 13:27, 6 mai 2012

Corina Dumitrescu, ministrul desemnat pentru Educaţie, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că i-a transmis premierului desemnat Victor Ponta să ia în considerare că nominalizarea ei este la dispoziţia acestuia, precizând că Ponta a luat act, dar i-a spus că merge mai departe.

De rusanescutraian

Din istoria industriei berii in Romania
Imprimare Email
Vineri, 14 Mai 2010 14:52

În Bucovina Istorică prima aşezare care a avut o fabrică de bere a fost târgul Rădăuţi.

În Bucovina Istorică – încorporată Imperiului Austriac în anul 1775, prima aşezare care a avut o fabrică de bere a fost târgul Rădăuţi, unde avea să fie pusă în funcţiune, prin subvenţia Administraţiei Domeniale Rădăuţi, prima fabrică de acest gen din ţinut, în anul 1789, pe o uliţă care a fost denumită mai târziu Strada Berăriei. În anul 1860 i se mai adaugă o distilerie de spirt care rafina spirtul brut produs în velniţele existente în împrejurimi, precum cele de la Negostina, Şerbăuţi, Vicşani, Măreţei ş.a. Cu această fabrică s-a pus bazele industriei băuturilor alcoolice în Bucovina. Datorită dificultăţilor de administrare, Ministerul Agriculturii austriac a arendat fabrica, succesiv, mai multor industriaşi, până în 1881, avusese deja 3 arendaşi. În anul 1890, Ministerul Agriculturii a vândut fabrica Fondului Bisericesc, care la rândul său o arendează, dar în 1897 o vinde lui M. Rudich, apoi proprietar devine urmaşul său care în anul 1911 o va moderniza.

Modernizarea intervenită în 1911 a dus fabrica la nivelul tehnologiei timpului şi îi măreşte considerabil capacitatea de producţie de la circa 8000 hl. la 20.000 hl. (hectolitri) de bere anual. Iar din 1907/1908 până în anul 1918 va produce anual 19-20.000 hl. de bere. În timpul Primului Război Mondial, Rădăuţiul fiind teatru de operaţiuni militare, fabrica a fost incendiată iar utilajele distruse. La sfârşitul anului 1918 şi în timpul anului 1919, fiul ultimului proprietar până la război, Solomon Rudich, reconstruieşte fabrica, repară anexele şi o reutilează cu cele mai moderne utilaje ale vremii. În anul 1922 principalii indicatori economici ai fabricii erau: cantitatea de materie primă necesară anual era de 60 de vagoane de orz, ½ vagon de hamei, iar combustibilul utilizat anual era de 700 de vagoane de lemne de foc. Personalul întrebuinţat era de 30 de funcţionari şi 90 de muncitori, producţia realizată în anul 1921 a fost de circa 20.000 hl. de bere iar în 1926 a ajuns la 60.000 hl. de bere anual. Fabrica dispunea de o linie de garaj şi un parc de vagoane de tren, care îi permitea să expedieze la distanţe mari, cu promptitudine, cantităţile de bere cerute de firmele de distribuţie. Din 1918, până la naţionalizare, fabrica va purta numele de „Prima Fabrică Bucovineană de Bere, Spirt, Rom şi Lichioruri, Rafinărie de Spirt Solomon Rudich” si era situată pe strada Regele Ferdinand nr.3.

În anul 1935 – datele de indicatori ai fabricii erau capitalul investit, 33.390.400 lei, personal de conducere şi muncitori era de 47 de oameni, capacitatea maximă de producţie era de 80.000 hl. de bere anual.

La Siret a existat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din Bucovina, fondată în anul 1795.

Tot atunci fabrica producea multe sortimente de bere foarte căutate de consumatori şi îşi producea cu mijloace proprii, cantitatea de malţ necesară. Fabrica a funcţionat neîntrerupt până în anul 1944, când, datorită războiului, populaţia a fost evacuată şi fabrica a fost închisă. După naţionalizare s-a numit „Fabrica de Spirt, Bere şi Amidon Rădăuţi” care a devenit ulterior „Întreprinderea de Bere, Amidon şi Ape Minerale Rădăuţi”. Trebuie menţionat faptul că în subordinea sa era şi Fabrica de la Solca (după naţionalizare) şi până în anul 1990 şi pe cea din Suceava.

În oraşul Siret a existat una dintre vechile fabrici de bere din Bucovina care se pare, a fost fondată în anul 1795 şi care a supravieţuit o lungă perioadă de timp. În 1908 producea 9700 hl. de bere iar în 1912 a ajuns la 11.500 hl. de bere anual, începând cu 1919 devine „Prima Fabrică Bucovineană de Bere, Julius Beill”. În anul 1922 fabrica dispunea de un depozit de 2500 hl. de bere, aparat de umplut butoaie, altul de umplut sticlele, materiile prime utilizate erau: 45 de vagoane de orz, 3000 kg hamei anual, 125 vagoane de lemn de foc. Fabrica era deservită de 6 funcţionari şi 30 de muncitori, producţia de bere a anului a fost de 12.000 hl. de bere, în anul 1936 a produs doar 1200 hl. de bere.

După 1945 se va numi Fabrica de Bere „Siret” şi a funcţionat doar până în anul 1950. Din anul 1898 şi până în 1905 a funcţionat o a II-a fabrică de bere la Siret.

La 1 august 1802, documentele atestă existenţa unei fabrici de bere în Mânăstirea Humorului – care după unii cercetători era o fabrică de campanie (temporară) care producea bere pentru necesităţile trupelor austriece care erau cantonate pe valea Humorului. Odată cu plecarea trupelor din zonă nu s-a mai semnalat o asemenea fabrică în zona Humorului.

Una din fabricile de bere vestite a fost cea din Solca care a fost înfiinţată în anul 1810 în cadrul fostei mânăstiri de călugări construită aici de către Tomşa-Vodă între anii 1615 şi 1623 şi desfiinţată ca mânăstire în anul 1785. Amplasarea fabricii s-a făcut în pivniţele şi anexele gospodăreşti ale fostei mânăstiri. Cu administrarea fabricii s-a ocupat Fondul Bisericesc greco-ortodox al Bucovinei, care a arendat-o unor diferiţi comercianţi, de-a lungul anilor, de care reprezentanţii Fondului Bisericesc nu erau prea mulţumiţi şi constatau adesea că pe aceştia îi interesa doar profitul şi nu întreţineau clădirile fostei mânăstiri.

În 1936 „Fabrica de Bere Solca” producea 3000 hl.

Producţia înregistrată în datele statistice ale vremii au fost: 1913 de peste 8500 hl. de bere, în 1915 a fost de 10.000 hl. de bere iar în anul 1917 de doar 100 hl. din cauza războiului care avea acţiuni şi pe teritoriul localităţii Solca. După război fabrica era tot în arenda aceloraşi comercianţi iar în 1922 se preciza că fabrica era rudimentară, învechită cu tehnologie înapoiată şi cu o producţie slabă, aceasta era de doar 3000 hl. când ar fi putut fi de 10.000 hl. de bere anual. Materia primă întrebuinţată era de 8-10 vagoane de orz, iar combustibilul necesar anual fiind de 50 de vagoane de lemne de foc, personalul de deservire era de 4 funcţionari şi 10 muncitori. În 1936 o găsim în statistici sub numele de „Fabrica de Bere Solca” şi producea 3000 hl. de bere, ultimul contract de închiriere al fabricii de către Fondul Bisericesc a fost la 4 noiembrie 1944 pentru o durată de 3 luni în care arendaşul se angaja să crească producţia de la 4000 hl. la 6000 hl. Preţul chiriei era de 250.000 lei plătit la începutul fiecărui an, la care se adăuga o redevenţă de câte 50 lei pentru fiecare hectolitru de bere produs peste cantitatea de 3000 hl. Acest comerciant a ţinut fabrica în funcţiune până la 20 august 1947 activitatea sa fiind întreruptă la sfârşitul anului 1948. La naţionalizare a devenit Fabrica de Bere „Constantin Dobrogeanu-Gherea”. Începând cu anul 1952, 1 decembrie fabrica a trecut în administraţia fabricii de Spirt Rădăuţi, devenind astfel o secţie de producţie a acesteia, ocazie cu care modernizarea propriu-zisă a fabricii, în mai multe etape (1954,1965,1966) astfel producţia de bere de la 3000 hl. a ajuns la 40.000 hl. anual. În 1973 s-a construit un nou sediu administrativ, iar din 1984 beneficia de o instalaţie de îmbuteliere a sticlelor cu o capacitate de 8-9.000 de sticle/oră. După 1990 a fost preluată definitiv de „SAB Rădăuţi S.A.” şi producea berea sub numele =TREI BRAZI= după o reţetă din anul 1516 care permitea fabricarea berii doar din orz, hamei şi apă potabilă. Din anul 1983 aici la Solca s-a înfiinţat un mic muzeu al berii. Mulţi ani fabrica a fost un punct de atracţie al turiştilor mai ales pentru faptul că erau serviţi cu bere proaspătă pe săturate. În Suceava prima fabrică de bere a funcţionat între anii 1862-1890 sub denumiri diferite. În 1895 s-aconstuit o nouă fabrică de bere care în 1908 avea o producţie de peste 10.000 hl./an care şi aceasta îşi schimbă numele de mai multe ori până în 1925. După aceea documentele nu mai semnalează că ar funcţiona vreo fabrică în Suceava. În 1974 se pune în funcţiune Fabrica de Bere Suceava care funcţionează şi astăzi.

De rusanescutraian Etichetat